ȚIGLA METALICĂ ROOFART NORDICA,
SATUL MOLEȘTI,
RAIONUL IALOVENI

Înainte de toate, vom începe cu o scurtă incursiune în istoria satului. Arheologii au descoperit aici așezări umane, care datează încă din epoca bronzului și epoca timpurie a fierului ( sec. X - VIII î. Ch.), ale culturii Cerneahov. Tot în acest spațiu sunt atestate urme ale populațiilor migratoare, venite din nord-est (sec. VII - XIV), ce au aparținut slavilor, cumanilor, tătaro-mongolilor, care au conviețuit cu populația românească. Prima atestare documentară a satului a avut loc pe 11 august 1479 cu denumirea Mănești. Potrivit altor izvoare, o altă atestare documentară a localității a fost făcută în anul 1497. Se presupune, că pentru merite deosebite în lupte, domnitorul Ștefan cel Mare l-a răsplătit pe hatmanul Boldur cu moșii întinse în județul Lăpușna, inclusiv în locurile unde actualmente este amplasat satul Molești. Denumirea de “Molești” se presupune, ca ar veni de la numele marelui boier Molesc, care s-a așezat ceva mai târziu în aceste locuri.

Prima biserică în sat a fost construită în anul 1889. Biserica respectivă a fost închisă în timpul colectivizării, în perioada postbelică. În anul 1981, în urma alunecărilor de teren, biserica a fost grav avariată. Ca amintire de la această biserică, a rămas doar postamentul de piatră, care a rezistat vremurilor totalitarismului sovietic.

În 1989 a început construcția unei noi biserici, cu hramul Sfântului Nicolae, sărbătoare care consemnează de asemenea și hramul satului, pe data de 22 mai, al fiecărui an.

De mai bine de 200 de ani, în centrul satului Molești se află un adevărat monument istoric, fiind printre unicele costrucții de acest gen din republică. Beciul turcesc a fost construit aici de către un negustor, pe nume Nistor, având o tehnologie de construcție deosebită.

La începutul secolului XIX, pe teritoriul satului, în prezent, în centrul satului, s-a clădit un beci turcesc, așa numitul beciul lui Nistor, care după spusele bătrânilor din sat a avut o metodă de construcție deosebită. Dacă până atunci beciurile erau mici și construiau relativ simplu, atunci acest beci a fost construit altfel. La început a fost săpat un arc, pe acest arc s-a clădit lespezi de piatră. Ulterior, arcul a fost acoperit cu pământ. După aceasta, de sub arc s-a scos tot pământul și a rămas beciul din lespezi de piatră în formă rotundă.

Gârliciul beciului numără 18 trepte adâncime. Beciul propriu-zis măsoară în lungime circa 15 metri, 7 în lățime și 3 metri în înălțime. Inițial beciul a fost mai lung, ajungând în actuala curte a unui locuitor a satului, de aceea a fost astupat parțial. Aici, în beci, este săpată o fântână cu apă potabilă.

Păstrându-se în stare foarte bună până-n prezent, beciul ar putea constitui o atracție turistică, pentru pasionații de istorie a meleagurilor moldave și nu numai. Tehnologie sa unică de construcție în face unul practic unic pe meleagurile noastre. În prezent acest beci este folosit cum era folosit și acum 200 sau 100 de ani, pentru păstrarea produselor agricole.

Moleștiul este situat într-o zonă climaterică favorabilă din partea centrală a spaţiului geografic dintre Prut și Nistru, 2/3 din teritoriu fiind înconjurat de păduri. Satul Molești este situat între două dealuri, pe partea dreaptă a pîriașului Botnișoara, în partea sudică a raionului Ialoveni, în vecinătatea satelor Hansca, Zîmbreni, Cigîrleni, Lipoveni, Buțeni, la distanță de 19 kilometri de Calea Ferată Zloți. Satul se împarte în câteva mahalale: Boldura, Hatea, Din Sus, Mahalaua Nouă ș.a.m.d.

Satul fiind înconjurat din 3 părți de păduri, este un loc ideal pentru odihnă în sânul naturii. Numeroasele poienițe sunt locul preferat de odihnă al moleștenilor. Frumusețea pădurilor de aici este măreață, începând cu primele raze ale soarelui de primăvară și până la căderea zăpezilor, pădurea apare în toată splendoarea ei.